Elementele modulare din poliuretan PUR-ICF sunt materialele cu cea mai buna izolare termica existente pe piata.

Transferul termic pe un perete exterior este mai mic de 5 W/m2 la o diferenta de temperatura interior - exterior 40 �C. Elementele modulare PUR-ICF prezinta o conductibilitate termica cu 50% mai mica decat polistirenul. Vata minerala are proprietati si mai scazute.

O constructie de 100 m2 elemente modulare PUR-ICF, daca nu s-ar tine cont de pierderile prin geamuri, are un necesar termic de sub 1kWh. Izolarea termica a zidului din element modular PUR-ICF de 32 cm este echivalenta cu:
= 1.200 cm de zid de lemn
= 6.000 cm zid de beton
= 40 cm zid de caramida + 30 cm strat de polistiren
Spuma poliuretanica din care sunt construite elementele PUR-ICF este deosebit de rezistenta la actiunea apei, chiar si a apei sarate, a parazitilor si acizilor diluati. Deoarece elementele sunt realizate prin matritare cu spuma poliuretanica, elementele modulare PUR-ICF au o permeabilitate extrem de redusa la apa, deoarece are o structura celulara inchisa.

Pe termen lung, spuma poliuretanica rezista la temperaturi cuprinse intre -40 grade C si +100 grade C. Experienta a dovedit ca dupa 50 ani de la fabricarea primei spume poliuretanice (producatorul german BASF), nivelul de izolare termica a scazut cu mai putin de 1%.

In comparatie cu poliuretanul din elementele PUR-ICF, polistirenul este net inferior din punct de vedere al rezistentei la intemperii, indeosebi la actiunea apei. polistirenul se degradeaza la actiunea apei, permitand infiltratiile, fapt care ii confera o durata medie de viata de 10-12 ani. Aceasta remarca se impune a fi facuta avand in vedere ca cele mai “evoluate” elemente de constructie existente pe piata (din punct de vedere al nivelului de izolatie) folosesc numai polistirenul. Tot in acest context este de mentionat si cazul folosirii polistirenului pentru anveloparea termica a cladirilor (in cazul Romaniei a fost o intensa campanie sustinuta din fonduri publice pentru reabilitarea termica a cladirilor folosind placi din polistiren, actiune ce s-a dovedit a fi un esec). Pe langa faptul ca nu a contribuit esential la cresterea gradului de izolare termica, polistirenul s-a degradat in cativa ani, din cauzele pe care le-am precizat mai sus.

Un alt aspect important de remarcat este faptul ca polistirenul pierde 3% pe an din nivelul de izolare, iar poliuretanul pierde doar 3% din nivelul de izolare in 150 de ani.

Placarea elementelor modulare PUR-ICF cu placi de oxid de magneziu (nu cu placi de gips-carton cum este uzual in momentul de fata) este un element care contribuie la rezistenta peretilor la factorii externi. Placile de oxid de magneziu sunt rezistente la lovituri si la actiunea apei, putand fi inundate complet fara a se degrada, in comparatie cu placile de gips-carton care sunt casante si absorb apa, ceea ce duce la degradarea lor prematuraa.

Prin montarea armaturilor si turnarea betonului in reteaua de goluri din zidurile portante, se creeaza o structura de rezistenta de stalpi zabreliti. Aceasta structura interna de armare confera posibilitatea construirii de cladiri inalte in zone cu activitate seismica intensa. Faptul ca betonul umple structura atat vertical cat si oblic asigura structurii o rezistenta sporita, casa realizata din acest material este o constructie cu un coeficient mare de durabilitate si rezistenta la factori externi (vibratii, actiunea vantului, seisme etc.)
Viata estimata a constructiei din elemente modulare poliuretanice PUR-ICF este de minim 100 ani.

Pentru mai multe detalii, va rugam sa vizitati site-ul nostru!

​